Primele locuri vizitate in Stockholm

Ma hotarasc sa vizitez Stockholm-ul, dupa cateva zile bune de dereticat prin casa ... Ceva de vis! Ca in povesti. Verdeata multa, gazon bine intretinut in fata caselor si blocurilor, strazi curate si bine marcate, oameni calmi, frumos imbracati, cu zambetul pe fata ...

Curioasa din fire, ma apuc sa citesc pe magazine, pe panouri, pe masini. Ma surprind zambind cand inteleg cate ceva (dupa ce am studiat, singura, acasa, limba suedeza).

O intamplare frumoasa, inedita pentru mine a fost sa identific cuvantul "asfalt" pe o masina care a oprit la vreo 2-3 metri de trecerea de pietoni. Din acea masina coboara doi domni, cu spreiuri in mana. Au inspectat asfaltul si ai marcat cu spreiul doua adancituri in asfalt (cat pumnul de mici). La 2 zile dupa aceea TOATA stada (vreo 100 de metri) era asfaltata. :)

Si pornesc pe jos, sa inspectez imprejurimile, evident cu nelipsitul meu aparat foto. Si iata si o mica galerie foto:

Continui sa merg pe langa linia de metrou, care merge la suprafata si are doar cateva statii subterane (in centrul istoric al Stockholm-ului). Strada/alee pietonala continua printr-o zona impadurita. Aleea e intens folosita. Am vazut atat persoane care alearga, cat si biciclisti. Aerul e ca cel de munte, un pic racoros (desi e vara) si foarte curat. Numai bun de plimbari sau alergari. Imbracata sport, ma incadram perfect, deci. :)  Nu-mi venea sa cred, ce diversitate, ce vegetatie... Eram in oras si parea ca sunt la munte. Dupa aproximativ 500 de metri, aleea continua  pe langa gradina zoologica. Nu va inchipuiti ca mirosea a ceva. Si animalele parca erau date cu parfum.  Animale?! Nu prea multe. Aveau cateva oi (pe o pajiste frumos ingradita si prin gardul careia copiii puteau hrani oile), cateva pasari si multi iepurasi. Gradina e situata langa 2 gradinite. Chiar am surprins un grup de copii adusi de educatoare sa manance aici si sa se joace cu animalele.



Continui sa explorez imprejurimile. Blocurile de 3-4 nivele si casele cu un etaj sunt cele care domina Stockholm-ul. Casele au garduri mici de vreo jumatate de metru, sau nu au deloc, lasand locul gazonului sau unor aranjamente frumoase de plante si roci, sau au doar o masa cu scaune albe. S-au gandit si la pasarile din zona si le-au construit si lor un loc de ospat. :)




Ma intorc in apartament si ma grabesc sa merg la spalatorie. Complexul de locuinte in care stam e prevazut cu o spalatorie. Se merge cu o cheie electronica si se face programare pe un panou electronic (prin alegerea intervalului la care se doreste spalarea hainelor).

Inauntru e o curatenie de nedescris. Si zic "ce poate fi asa de greu sa speli niste haine!?. Aleg programul si apesi pe buton si gata." Sufletu' program. Nu am inteles nimic de pe afisele de pe pereti. Incercam sa imi focusez privirea pe imaginile de pe afise. Nu m-am dumirit asa ca am incercat sa descopar singura pe unde se introduce detergent si balsam de rufe. Gasesc 4 sertare. Ma ghidez dupa imaginile de imi reveneau in minte, dupa ce aveam eu la masina de spalat din Romania. Cuvele erau mari, asa ca ma apuc voiniceste sa desert cutia de detergent si o cantitate considerabila de balsam de rufe. Mai tarziu aveam sa aflu ca pusesem detergent cat pentru 10 spalari. Era detergent concentrat, ce cumparasem eu. "Nu-i nimic", am zis.  "Am spalat nu bine, ci foarte bine hainele". :o)

O data am ratat programarea, uitand efectiv ca am de spalat. Ce m-a intrigat nu a fost ca nu am spalat la ora programata, ci ca nu am lasat sala libera, pentru alte persoane care probabil aveam nevoie de masinile de spalat - niste masini imense, industriale. Usa salii cu masini de spalat nu se deschide decat folosind acceasi cheie cu care s-a facut proogramarea.



Va urma ...  (biserica Sf. Clara)